Fără o reformă structurală a învățământului nu se poate. Cum a luat-o Spiru Haret de la zero, azi trebuie luat totul de la zero, crede profesorul de fizică Ion Băraru. 
10 septembrie 2018
A început colaborarea dintre  platforma de educaţie medicală Leapșa de sănătate și emisiunea Orașul vorbește
11 septembrie 2018

A inceput un nou sezon al emisiunii IClasa  

 

A inceput un nou sezon al emisiunii IClasa, aici la Radio Romania Cultural, de luni pana vineri, de la 16 la 16.30, realizatoare Mirela Nicolae, Lidia Laic, Ligia Necula si Mirela Stana. Stiri, interviuri, reportaje, dezbateri care va vor tine conectati la unul dintre cele mai dinamice domenii ale sociatatii, educatia.

Ne indreptam atentia catre unul dintre cele mai vaduvite medii ale educatiei, mediul rural, acolo unde se regaseste aproape jumatate din populatia scolara.
O spun studiile si rapoartele realizate de institutii de renume precum UNICEF, Salvati Copiii, Fundaţia World Vision România, chiar cele ale Institutului de Stiinte ale Educatiei (ISE), dar si cele intocmite de Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniversitar (ARACIP), ambele institutii ale Ministerului Educatiei. Dar, nu este nevoie de astfel de studii pentru a observa diferenta majora dintre invatamantul din mediul urban si cel din rural. Ne vom opri la cel mai recent raport, cel al  Fundaţiei World Vision România “Bunăstarea copilului în mediul rural” 2018 care a urmarit starea de sănătate, nutriţia, igiena educaţia, participarea în comunitate şi protecţia copilului.
Raportul arată că, în continuare, familiile din mediul rural nu dispun de venituri suficiente pentru a acoperi nevoile de bază ale copilului, performanţele şcolare şi costurile ridicate sunt principalele motive pentru care un copil abandonează şcoala iar munca în gospodărie continuă să fie o obişnuinţă pentru mulţi dintre copii. Astfel, în 2018, rezultatele Raportului „Bunăstarea copilului din mediul rural” au arătat că:    

– 1 din 11 copii se culcă flămând noaptea; 6% au doar uneori suficientă mâncare să mănânce, iar 3% nu au niciodată destulă mâncare;
– 1 din 3 copii nu este bucuros să meargă la şcoală;
– 1 din 5 copii este obosit la şcoală pentru că munceşte în gospodărie;
– 1 din 2 copii nu se spală pe dinţi în fiecare dimineaţă şi seară,  3% nu se spală niciodată;
– 1 din 5 familii nu poate ajunge la consultaţii la medicul familie pentru copilul lor.        

Doar 1 din 5 tineri din mediul rural consideră că are o viaţă bună, aceasta însemnând atât de latura materială (îmbrăcăminte, încălţăminte, automobil, electronice, telefoane mobile şi tablete, locuinţă), cât şi  cât şi latura non materială (familie, sănătate, respect, înţelegere).  O treime dintre gospodăriile din mediul rural sunt beneficiare de o formă de sprijin social (venit minim garantat şi/sau alocaţie complementară), acestea aflându-se sub pragul de sărăcie. Pe de altă parte, s-a constatat si un lucru imbucurator scăderea numărului de copii care abandonează şcoala de la 3% la 2%. Si asta datorita si proiectelor de educatie, cu diverse finantari, care au intrat in scolile din mediul rural. Am vrut sa verificam toate aceste concluzii si ne-am adresat unor directori de scoli, profesori din mediul rural, asociatii care deruleaza proiecte cu scolile de la sate.

In judetul Bacau, majoritatea scolilor se confrunta cu o depopulare, ca urmare a plecarii unor cetateni la munca, in strainatate. Copiii si-au urmat parintii, lasand locuri libere in banci. Scolile primesc fonduri diminuate in functie de numarul de elevi care sunt inscrisi la scoala. Asa se intampla si la Scoala Gimnaziala din Horgesti, anul trecut, din 558 de elevi inscrisi, 200 au plecat in strainatate.

Invatamantul din mediul rural are de suferit din cauza saraciei. Daca in zona se afla agenti economici, unde parintii au un loc de munca situatia elevilor se imbunatateste si ea. Un astfel de exemplu am intalnit la Scoala Gimnaziala din Adea, judetul Arad.


Principala sursă de venit a persoanelor din mediul rural sunt salariile şi alocaţiile de stat pentru copii, jumătate din familiile care au o singură sursă de venit spun că aceasta este constituită de alocaţiile copiilor. De asemenea, în continuare există copii care petrec mai mult de două ore muncind în gospodăria familiei, iar o parte dintre ei muncesc şi în gospo­dăriile vecinilor. Toate acestea se rasfrang asupra rezultatelor la invatatura si in rata de abandon scolar. Situatia s-a imbunatatit usor, datorita proiectelor derulate de ong-uri care sustin programe de genul „Scoala dupa scoala” si „A doua sansa” finatate din diverse fonduri europene.
Asociatia Atitudini si Alternative coordoneaza in scolile din doua sate din judetul Dambovita, Grozavesti si Corbii mari proiectul “Integrare prin educatie si ocupre in jud. Dambovita”.

Concluzia este ca, in condiţiile în care România începe să sufere semnificativ din cauza lipsei forţei de muncă calificate, abandonarea unei surse importante de forta de munca cum este mediul rural, în care trăiesc peste jumătate dintre copiii ţării, devine o problemă extrem de gravă pentru viitor.


– Florian Lixandru, Secretar de stat pentru invatamant preuniversitar,  – Starea invatamantului rural, acum la inceput de an scolar si masurile luate de ministerul educatiei pentru micsorarea decalajului dintre educatia din rural si cea din urban.
– Marian Lucaci, director Scoala Gimnaziala din Horgesti, judetul Bacau, .
– Dorel Gomoi, profesor de limba romana, Scoala Gimnaziala din Adea, judetul Arad.
– Catalina Badoiu, Asociatia Atitudini si Alternative.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *